logo

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România vrea să fie un furnizor de securitate pentru zonă

Publicat: Miercuri, 11 Iulie 2018 08:22 // Actualizat: Miercuri, 11 Iulie 2018 14:59 // Sursa: romaniatv.net

Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul Alianţei Nord-Atlantice, care are loc la Bruxelles. El a declarat, la sosirea la Bruxelles, că summitul NATO este extrem de important pentru Alianţă şi cu accente deosebite pentru România. 

Foto: presidency.ro

UPDATE Klaus Iohannis a declarat, la sosirea la Bruxelles, că summitul NATO este extrem de important pentru Alianţă şi cu accente deosebite pentru România. 

"Summitul este extrem de important, părerea mea, pentru NATO și, sigur, cu accente deosebite pentru România. Se știe că obiectivul principal este consolidarea, întărirea, posturii defensive a NATO, dar pentru noi asta înseamnă lucruri foarte concrete. Noi am oferit un centru de comandă foarte important pentru a îmbunătăți coordonarea activității NATO din zona noastră, cu șanse bune de a obține acest centru. Și pentru noi este, evident, foarte importantă atenția pe care vrem să o dăm zonei Mării Negre. Iarăși aici, cu șanse bune, la inițiativa noastră, este o sesiune specială dedicată Mării Negre, la care este invitată și Ucraina, și Georgia. Noi credem că vom obține nu doar o atenție sporită pentru Marea Neagră, ci și o prezență a NATO sporită pe zona, pe regiunea Mării Negre, ceea ce pentru noi este foarte important. Iar Brigada Multinațională va fi mult mai importantă, fiindcă ea va deveni o Brigadă cu prezență permanentă, deci o Brigadă care va constitui un pol important pentru securitatea din zona noastră, din întreaga regiune", a spus preşedintele.

El a mai precizat că împărţirea echitabilă a sarcinilor este necesară, pentru că nu poate fi acceptată ideea că unii contribuie şi alţii beneficiază.

"Împărțirea echitabilă a sarcinilor este necesară, nu putem să acceptăm ideea că unii contribuie și alții beneficiază, și pot să vă spun că România, încă de acum câțiva ani, de când am preluat mandatul, a avut poziția pe care am reafirmat-o de fiecare dată. România nu mai este demult un simplu receptor de securitate. România a înțeles că în NATO, sigur, beneficiezi de protecția NATO, dar noi vrem să fim un furnizor de securitate pentru întreaga regiune.

Or, furnizor de securitate înseamnă, evident, să ai forțele armate într-o stare foarte bună, foarte bine pregătiți și foarte bine dotați. De aceea, vă amintiți, poate, că prima acțiune mare politică pe care am făcut-o când am început mandatul a fost să adun toate forțele politice și împreună am hotărât să alocăm 2% pentru apărare mult mai repede decât se convenise. Vă amintiți, pentru NATO, termenul de ghidaj a fost 2024. Iată, noi am început deja de anul trecut, deci noi luăm treburile acestea foarte serios, și dotarea, și oferirea de securitate. De asta suntem prezenți cu foarte mulți oameni în Afganistan, de exemplu. Suntem prezenți în Irak, suntem prezenți în Kosovo, și așa mai departe. Deci, noi înțelegem din capul locului rolul nostru și ca furnizor de securitate", a declarat şeful statului.

__________

Programul include o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, o întâlnire de lucru a liderilor aliaţi, precum şi o reuniune în formatul Misiunii Resolute Support din Afganistan. De asemenea, pentru prima dată, la cel mai înalt nivel aliat, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei şi Ucrainei.

Pe agenda Summitului NATO se vor regăsi teme extrem de importante. Astfel, va fi abordat procesul de adaptare a Alianţei la realităţile mediului actual de securitate, context în care se vor stabili direcţiile principale de acţiune pentru perioada următoare. Totodată, va avea loc un schimb de vederi privind stadiul implementării măsurilor strategice decise la summiturile aliate anterioare din Ţara Galilor (din 2014) şi din Polonia (din 2016), preciza Administraţia Prezidenţială, la începutul acestei săptămâni.

"Se creează, aşadar, cadrul pentru dezbaterea modalităţilor de întărire a posturii NATO de apărare şi descurajare, de sporire a capacităţii Alianţei de proiectare a stabilităţii în vecinătatea sa, precum şi a perspectivelor de consolidare a cooperării NATO cu Uniunea Europeană, de o manieră complementară. Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securităţii la Marea Neagră, cu participarea Georgiei şi Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuţii aplicate privind evoluţiile situaţiei de securitate din regiune, precum şi de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri. De asemenea, vor fi supuse atenţiei şefilor de stat şi de guvern adaptarea structurii de comandă a NATO la noul mediu de securitate, dezvoltarea capacităţii de reacţie a forţelor aliate şi facilitarea mobilităţii acestora în Europa", potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Şi combaterea terorismului şi sprijinul pentru partenerii sudici vor reprezenta un subiect important pe agenda Summitului NATO.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat pe 27 iunie obiectivele României pentru Summitul NATO.

"Reuniunea va reprezenta o oportunitate de exprimare concretă a unităţii şi solidarităţii aliate, respectiv a relaţiei transatlantice şi a determinării aliate în faţa ameninţărilor globale sporite. Pentru ţara noastră, Summitul prezintă o importanţă deosebită din perspectiva avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, dar şi a proiectării stabilităţii în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre", arăta Preşedinţia.

Şapte ţări europene, inclusiv România, îşi vor respecta angajamentul bugetar faţă de NATO

Şapte ţări NATO vor aloca 2% din PIB cheltuielilor cu Apărarea în 2018, inclusiv România, a anunţat secretarul general al NATO, un număr care nu-l va mulţumi pe preşedintele american Donald Trump la summitul Alianţei, relatează AFP.

”Statele Unite cheltuiesc mai mult orice altă ţară pentru a proteja”, a scris preşedintele american pe Twitter marţi, înainte să plece către Europa. ”Nu este corect faţă de contribuabilul american”, a subliniat el.

”Împărţirea poverii nu este echitabilă”, a recunoscut secretarul general al NATO Jens Stoltenberg în prezentarea summitului presei. ”N-aş fi surprins ca cheltuielile cu Apărarea să conducă la o discuţie viguroasă între aliaţi”, a preconizat el.

Cei 29 de membri NATO s-au angajat să aloce 2% din PIB cheltuielilor cu Apărarea până în 2024.

Patru au atins deja acest nivel - Statele Unite, Regatul Unit, Grecia şi Estonia, iar alţi patru - Lituania, Letonia, Polonia şi România - îl vor atinge la sfârşitul anului, a dat asigurări Jens Stoltenberg.

Franţa s-a angajat să atingă acest obiectiv în 2025. Ea se află la 1,81% în 2018. Însă 15 ţări, inclusiv Germania, se află în continuare sub un prag de 1,4% din PIB.

”Progrese considerabile au fost făcute, însă drumul este încă lung şi trebuie ca eforturile să fie dublate”, a insistat Stoltenberg.

”Aliaţii nu trebuie să-şi crească cheltuielile pentru a le place americanilor, ci pentru căeste în interesul lor”, a subliniat el. ”Este necesar pentru că trăim într-o lume imprevizibilă”, a adăugat el.

”Eu nu spun că ei cheltuiesc suficient, dar este un început bun”, a comentat şeful NATO, salutând impulsul dat de Trump sporirii eforturilor consimţite de aliaţi.

Însă prima economie din Europa, Germania, rămâne mult sub angajament, cu 1,24% din PIB alocat Apărării în 2018. ”Mă aştept ca ea să facă mai mult”, a declarat Jens Stoltenberg.

Germania este ţinta invectivelor lui Donald Trump, care i-a trimis o scrisoare cancelarului Angela Merkel pentru a o chema la ordine.

Preşedintele american a trimis scrisori similare altor opt ţări, inclusiv Canadei şi Norvegiei, ţara natală a lui Stoltenberg.

Potrivit unor analişti, Berlinul ar urma să-şi dubleze cheltuielile cu apărarea în perioada 2017-2024.

8 Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
CSAT Klaus Iohannis securitate Marea Neagră summit NATO